Peste 4000 de substanţe au fost identificate în fumul de ţigară, incluzînd cîteva care sunt active farmacologic, antigenice, citotoxice, mutagene şi carcinogene.
Printre substanţele periculoase conţinute de ţigări se numără:
nicotina: este un alcaloid foarte toxic, stimulent şi sedativ neuroendocrin şi dă dependenţă
gudronul: este un termen general pentru mai multe particule ce rezultă din fumul de ţigară. Particulele conţin substanţe chimice printre care oxizi de nitrogen, dioxid de carbon, monoxid de carbon, dar şi benzpiren, o hidrocarbură puternic cancerigenă.
monoxidul de carbon: interferă cu transportul şi consumul de oxigen
oxizi de nitrogen, cianură de hidrogen, amoniac
metale (arsenic, cadmiu şi plumb) şi compuşi radioactivi, cu efecte carcinogene
La ce ne expunem dacă fumăm?
fumatul este o cauză importantă a bolilor pulmonare cronice obstructive, tusea cronică, expectoraţia şi insuficienţa respiratorie fiind frecvent întîlnite la fumători; consumul ţigărilor a fost asociat, de asemenea, cu o incidenţă crescută a infecţiilor respiratorii şi deceselor cauzate de pneumonie şi gripa
este o cauză majoră a bolii coronariene, contribuind atît la apariţia aterosclerozei coronariene, cît şi la evenimentele acute coronariene ischemice (infarct miocardic), trombotice şi aritmice; agravează ischemia periferică, poate afecta grefele de by-pass periferic şi este o cauză importantă a bolilor cerebrovasculare
fumatul este responsabil în proporţie de 85-90% de apariţia cancerului bronho-pulmonar; important factor de risc şi pentru alte tipuri de cancere: cavitate bucală, faringe, laringe, esofag, pancreas, vezică urinară, rinichi, stomac, col uterin.
este un factor de risc pentru instalarea mai devreme a menopauzei la femei, apariţia prematură a ridurilor faciale, a osteoporozei la femei, a disfuncţiilor sexuale la bărbaţi, scăderea imunităţii în general
fumatul în timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fătului, acesta cîntărind mai puţin decît un nou-născut al unei mame nefumătoare; creşte riscul de avort spontan şi de deces al fătului
alte efecte: gingivite, apariţia cariilor, voce răguşită, îngălbenirea tegumentelor degetelor, a unghiilor
Fumatul pasiv – ştiţi ce consecinţe are?
Fumatul pasiv reprezintă inhalarea fumului de ţigară de către nefumători, într-un mediu în care se fumează şi este la fel de dăunător pentru sănătate ca şi fumatul propriu-zis.Efectele fumatului pasiv pot fi senzaţia de greaţă, cefaleea, tusea, iritaţia ochilor, exacerbări la pacienţii astmatici, creşterea riscului de cancer pulmonar, a riscului de boli cardiace şi accidente vasculare cerebrale.
Fumatul pe glob:
Există aproximativ 1.2 miliarde fumători în lume.
Fumatul este responsabil pentru aproximativ 4 millioane decese în fiecare an, 11.000 in fiecare zi.
Fumarea unei singure ţigări scurtează viaţa cu 7 minute.
Rata mortalităţii în rîndul fumătorilor este de 2-3 ori mai mare decît la nefumători la toate grupele de vîrstă.
Aproximativ jumătate din decesele legate de fumat se produc între 35-69 ani, ceea ce face din fumat cea mai importantă cauză de moarte prematură în ţările civilizate.
Fumătorii trecuţi de 30 de ani suferă de 5 ori mai multe infarcte miocardice decît nefumătorii.
Fumatul cauzează cca. 30% din decesele prin cancer; aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la bărbaţi şi 70-75% la femei se datorează fumatului.
Spune-le membrilor familiei tale, prietenilor si colegilor de munca faptul ca vrei sa renunti la fumat si ca ai nevoie de sprijinul lor. Roaga-i sa nu fumeze in preajma ta si sa nu iti lase la indemana sau sa iti ofere tigari. 
